eu am sarbatorit pasterea...intorcanduma la scoala. aici pastele sa sarbatorit cu o saptamana inainte. dracu stie ce si cum sa intamplat, ca cum a venit cum a plecat si acuma iara injur cravata de la uniforma.
dar ce inseamna pastele? pentru fiecare are insemnari diferite. cai vacanta, sau ca se accepta apropouri la cadouri, oua rosii, miel, mancare buna/proasta, ca facem dunarea rachiu, fie. sau poate asteptam sarbatoarea ca sa avem subiect de ridicula pe bloguri, sa ne batem joc de oamenii religiosi. sau, opinia mea, oamenii asteapta sarbatoarea pentru ca e urmatoarea data din calendar in care rutina nu se aplica. iubim schimbarea, dar nu prea mult, si o sarbatoare de genul acesta reprezinta o iesire din rutina, dupa care putem sa ne intoarcem. caragiale a ziso cel mai bine: iubesc schimbarea, cu conditia ca totul sa ramana la fel.
vad ca anu asta trendul e sa zicem ca nu ne place sa pastem fericiti ca nu suntem vaci, miei, cai etc. personal as paste, da din pacate e cam seceta si iarba e proasta. sper ca zilele libere vau fost favorabile pt ca inapoi la zi de zi no sa va fie bine. daca nu ma credeti, incercati.
miercuri, 22 aprilie 2009
sâmbătă, 18 aprilie 2009
digitalism
evolutie. un proces de lunga durata care implica schimbare si imbunatatire. in ultimi 60-70 de ani omul a evoluat din ce in ce mai mult. dar putem spune ca neam imbunatatit? fara sa mentionez razboaie, lacomie, crize economice hai sa ne gandim. cat am evoluat? avem zeci de metode de comunicare fara sa ne vedem, si cel mai des nici nu ne mai auzim. radio, telefon, sms, messenger, email, networking, am ajuns in halul sa trimitem un mesaj pe calculator sau pe telefon vecinului de la celalalt etaj ca sai intrebam daca vor sa iasa.
personal urasc sms-ul. macar apelul telefonic iti da o oarecare senzatie ca esti relativ conectat cu persoana respectiva, auzindui vocea. dar niste scris nenorocit, umplut de abrevieri si emoticoane. si nu se poate spune ca e numa in telefon ca vorbim asa, ca peste tot auzi loluri, sau cp, sau npc. nu te doare sa vorbesti cu cuvinte articulate!! si emoticoanele au condus la niste conversatii absolut odioase prin metodele electronice. in ziua de azi poti transmite dragostea cu doua puncte si x.
nu spun ca aceste metode sunt futile si complet distructive, dar nici o tigara, sau un pahar de vin nu sunt cu masura. excesul acesta de informatie transferata prin telefoane si internet a adus ca populatia adolescenta (si nu numai) sa ajunga partial retardati. este incredibil de greu sa gasesti in ziua de azi o persoana tanara inteligenta, sau macar articulata cu care sa poti purta o conversatie placuta despre ceva care nu are de a face cu ultima freaza a nu stiu cui, sau ce se intampla cu asa zisii prieteni.
si cel mai urat lucru...oratoriul meu ar cadea pe urechi goale daca las spune in persoana, si singurul loc in care pot spera sa nu fiu considerat nebun e sal pun pe net. folosind un calculator. ipocrizie sau ironie?
personal urasc sms-ul. macar apelul telefonic iti da o oarecare senzatie ca esti relativ conectat cu persoana respectiva, auzindui vocea. dar niste scris nenorocit, umplut de abrevieri si emoticoane. si nu se poate spune ca e numa in telefon ca vorbim asa, ca peste tot auzi loluri, sau cp, sau npc. nu te doare sa vorbesti cu cuvinte articulate!! si emoticoanele au condus la niste conversatii absolut odioase prin metodele electronice. in ziua de azi poti transmite dragostea cu doua puncte si x.
nu spun ca aceste metode sunt futile si complet distructive, dar nici o tigara, sau un pahar de vin nu sunt cu masura. excesul acesta de informatie transferata prin telefoane si internet a adus ca populatia adolescenta (si nu numai) sa ajunga partial retardati. este incredibil de greu sa gasesti in ziua de azi o persoana tanara inteligenta, sau macar articulata cu care sa poti purta o conversatie placuta despre ceva care nu are de a face cu ultima freaza a nu stiu cui, sau ce se intampla cu asa zisii prieteni.
si cel mai urat lucru...oratoriul meu ar cadea pe urechi goale daca las spune in persoana, si singurul loc in care pot spera sa nu fiu considerat nebun e sal pun pe net. folosind un calculator. ipocrizie sau ironie?
joi, 16 aprilie 2009
repetitie
in ziua de azi avem -cel putin aparent- multe alegeri in fata, posibilitati nelimitate bla bla bla. lumea e frumoasa s.a.m.d... ai naibii marketing manageri.
oricum, nu ideea principala dar am nevoie de un inceput. ce ma ustura pe greiere e faptul ca un lucru odata facut, pierde din calitate odata repetat, sau prelungit prea mult. si cel mai enervant e ca nimeni nusi da seama.
de ce nu putem lasa ceva la prietenie? de ce nu putem valora ceva de scurta durata, o noapte, o zi, o saptamana pentru ce a fost in loc sa incercam sa prelungim si sa ajungem sa trecem totul ca o amintire dulce amaruie daca nu dea dreptul amara?
oricum, nu ideea principala dar am nevoie de un inceput. ce ma ustura pe greiere e faptul ca un lucru odata facut, pierde din calitate odata repetat, sau prelungit prea mult. si cel mai enervant e ca nimeni nusi da seama.
de ce nu putem lasa ceva la prietenie? de ce nu putem valora ceva de scurta durata, o noapte, o zi, o saptamana pentru ce a fost in loc sa incercam sa prelungim si sa ajungem sa trecem totul ca o amintire dulce amaruie daca nu dea dreptul amara?
marți, 14 aprilie 2009
temet nosce
alegerea este un factor al vietii la fel de vechi ca si gandirea personala. alegerea este locul in care decizi ceva. unde, ce, cum, cine. intotdeauna avem alegeri, daca le vedem sau nu, intotdeauna exista o cale alternativa.
decizia este pasul inevitabil dupa ce esti confruntat(a) cu o alegere. este necesitatea umana sa actioneze (sau nu) spre un anumit lucru si loc. se crede ca deciziile sunt exprimarea a cine esti si ce vrei. problema devine aparenta. care lucru sau loc il cautam cu deciziile noastre? cine se stie cu adevarat pe sine si mai important, cine stie cu adevarat ce vrea?
daca nu avem conceptele astea clar definite in minte, cum putem decide intrun mod in care cu adevarat sa ne satisfaca?
adevarata problema este ca acum este randul nostru sa decidem. pentru ca, vrem nu vrem, deciziile noastre de acum ne vor afecta viitorul. nu putem sa ii avem pe aceiasi batranei comunisti la capatul tarii. nu putem sa avem aceiasi coruptie conducand lumea. schimbarea este iminenta, dar schimbarea este in mainile noastre. si, pentru bine sau rau, deciziile noastre ne vor afecta (daca nu defini) existenta in viitorul nu foarte indepartat.
cantaritiva deciziile si fiti siguri ca ati fost onesti fata de voi. daca vreti ceva mai bun in viitor, daca vreti sa schimbati lumea, schimbativa pe sine, sau lasativa sa cresteti in felul in care puteti face acestea.
"toti se gandesc sa schimbe lumea. nimeni nu se gandeste sa se schimbe pe sine" Lev Tolstoi
decizia este pasul inevitabil dupa ce esti confruntat(a) cu o alegere. este necesitatea umana sa actioneze (sau nu) spre un anumit lucru si loc. se crede ca deciziile sunt exprimarea a cine esti si ce vrei. problema devine aparenta. care lucru sau loc il cautam cu deciziile noastre? cine se stie cu adevarat pe sine si mai important, cine stie cu adevarat ce vrea?
daca nu avem conceptele astea clar definite in minte, cum putem decide intrun mod in care cu adevarat sa ne satisfaca?
adevarata problema este ca acum este randul nostru sa decidem. pentru ca, vrem nu vrem, deciziile noastre de acum ne vor afecta viitorul. nu putem sa ii avem pe aceiasi batranei comunisti la capatul tarii. nu putem sa avem aceiasi coruptie conducand lumea. schimbarea este iminenta, dar schimbarea este in mainile noastre. si, pentru bine sau rau, deciziile noastre ne vor afecta (daca nu defini) existenta in viitorul nu foarte indepartat.
cantaritiva deciziile si fiti siguri ca ati fost onesti fata de voi. daca vreti ceva mai bun in viitor, daca vreti sa schimbati lumea, schimbativa pe sine, sau lasativa sa cresteti in felul in care puteti face acestea.
"toti se gandesc sa schimbe lumea. nimeni nu se gandeste sa se schimbe pe sine" Lev Tolstoi
joi, 9 aprilie 2009
purgatoriu
multa lume, anunturi, reclame, mici birouri la diferite hoteluri si agentii de voiaj si vreo doua mici magazine. se aude un avion, si traficul de afara. aeroportul international jomo kenyatta. stau la barele de asteptare de vreo 15 minute si ma uit la oamenii care ies. in special la albi. imi amintesc de mine cand am fost acolo cu vreo 7 luni si ceva in urma, veneam in kenya. un mic alb speriat care nu stia nici pe dracu ce cauta acolo. adevarat, nici acum nu stiu ce caut aici. in kenya, ca la aeroport il astept pe fratemiu.
ma uit la ecranul cu timpurile estimate. avionul lu fratemiu e estimat la 7 juma. acuma e 8 si ceva si na ajuns. surad, si gandesc TIA (this is africa).
mintea imi zboara din nou, simi trece prin minte ideea de purgatoriu. aeroportul, garile, statiile de metrou si autobuz sunt un fel de purgatoriu. un loc in care oamenii sunt apropiati pentru o vreme, intro stare de necunoastere, intrun loc indecis, pe unde toti trebuie sa treaca pana ajung la o concluzie definita a calatoriei. un loc bun sau rau. un loc nou sau vechi. un loc placut sau deprimant. iad sau rai. sar putea crede ca in locurile acestea ai alegeri, dar realistic e foarte rar sa ai alegeri. in general ce ti se pare tie ca sunt alegerile tale e defapt un tipar care sa format in subconstient si dicteaza toate deciziile intro anumita directie. si uneori cineva sau ceva te face sa spargi acel tipar o data sau de doua ori. din pacate dupa ce pierzi acel ceva ajungi inapoi in aceiasi rutina nesimtita.
hai ca a venit fratemiu. las ideea unde e.
uni zic "i gotta stop drinking."
eu incep sa consider "i gotta stop thinking"
ma uit la ecranul cu timpurile estimate. avionul lu fratemiu e estimat la 7 juma. acuma e 8 si ceva si na ajuns. surad, si gandesc TIA (this is africa).
mintea imi zboara din nou, simi trece prin minte ideea de purgatoriu. aeroportul, garile, statiile de metrou si autobuz sunt un fel de purgatoriu. un loc in care oamenii sunt apropiati pentru o vreme, intro stare de necunoastere, intrun loc indecis, pe unde toti trebuie sa treaca pana ajung la o concluzie definita a calatoriei. un loc bun sau rau. un loc nou sau vechi. un loc placut sau deprimant. iad sau rai. sar putea crede ca in locurile acestea ai alegeri, dar realistic e foarte rar sa ai alegeri. in general ce ti se pare tie ca sunt alegerile tale e defapt un tipar care sa format in subconstient si dicteaza toate deciziile intro anumita directie. si uneori cineva sau ceva te face sa spargi acel tipar o data sau de doua ori. din pacate dupa ce pierzi acel ceva ajungi inapoi in aceiasi rutina nesimtita.
hai ca a venit fratemiu. las ideea unde e.
uni zic "i gotta stop drinking."
eu incep sa consider "i gotta stop thinking"
duminică, 5 aprilie 2009
o pisare
"iubirea e ca pisarea. te ia dupa 2-3 beri, cat dureaza te simti grozav si la sfarsit simti un gol in tine" Evreul si Kain.
cata logica are acest citat (poate numai pentru mine, dar eu scriu asadar...ghinion). intri intro relatie si dupa o luna, maximum doua e necesar sati declari iubirea nesfarsita unei persoane pe care, in experienta mea, poti ajunge sa o urasti foarte usor. sa distrugi iluzia de iubire e la fel de usor ca nebunia. la fel ca nebunia si gravitatia, tot ceti trebuie e un mic avant. dupa care...voila! un gol in tine, simti ca ai pierdut ceva. dar ai si castigat ceva, daca e invatatura, daca te ajuta sa recunosti mai bine ce simti urmatoarea data sau poate doar luna sau cat o fi fost cat ai avut o iluzie placuta.
si daca e sa ma intorc la citatul de mai sus, iubirea, ca pisarea, reprezinta un imbalans. cand te taie pisarea inseamna ca ai prea multa urina in vezica. in iubire, tot timpul este mai multa, prea multa iubire de la unul din parteneri. este inevitabil.
adevarat, am spus multor persoane ca le iubesc, si foarte des fara sa stiu ce inseamna sau fara sa o spun cu suflet, si si mai adevarat e ca persoanele pe care cu adevarat le iubesc au auzit deloc sau prea putin asta de la mine. asadar, pentru cei care nu au auzit asta destul de la mine...va pis.
cata logica are acest citat (poate numai pentru mine, dar eu scriu asadar...ghinion). intri intro relatie si dupa o luna, maximum doua e necesar sati declari iubirea nesfarsita unei persoane pe care, in experienta mea, poti ajunge sa o urasti foarte usor. sa distrugi iluzia de iubire e la fel de usor ca nebunia. la fel ca nebunia si gravitatia, tot ceti trebuie e un mic avant. dupa care...voila! un gol in tine, simti ca ai pierdut ceva. dar ai si castigat ceva, daca e invatatura, daca te ajuta sa recunosti mai bine ce simti urmatoarea data sau poate doar luna sau cat o fi fost cat ai avut o iluzie placuta.
si daca e sa ma intorc la citatul de mai sus, iubirea, ca pisarea, reprezinta un imbalans. cand te taie pisarea inseamna ca ai prea multa urina in vezica. in iubire, tot timpul este mai multa, prea multa iubire de la unul din parteneri. este inevitabil.
adevarat, am spus multor persoane ca le iubesc, si foarte des fara sa stiu ce inseamna sau fara sa o spun cu suflet, si si mai adevarat e ca persoanele pe care cu adevarat le iubesc au auzit deloc sau prea putin asta de la mine. asadar, pentru cei care nu au auzit asta destul de la mine...va pis.
miercuri, 1 aprilie 2009
leapsa matii!!
mam pus si eu sa fac o leapsa poate va descreierati un pic! ca deja nu mai suport toate astea cu insemnamant adanc.
o floare: floarea, vecina de pe deal
un anotimp: in africa e numai unu
o culoare: alb cu tenta de gainatz (dane si cu dacia ta)
un animal: gandacu de bucatarie
un obiect vestimentar: chilotu tanga
o piesa de mobilier: frigideru (gol)
o piesa muzicala: Trilogia Cacatului - Mihai Margineanu
un vers: unde miati ascuuuns paharuu? datimil sami beeeu amarul. vreau sa beau, sa maa simt bine pana nu, mai stiu ce e cu mine curgami vinu pe esofag in valuri sa nu mai am, probleme si necazuri
sau
paaass the marijuana, be grateful embrace today, paaass the marijuana any old kinda way
un peisaj: statia de metrou unirii, linia M1 pe la vreo 4-5 dupamiaza
un obiect: hartia de buda (cu adevarat indispensabila)
un instrument muzical: acordeonu (am ajuns pe metroul M1 amu is la Timpuri Noi)
un copac: cu frunze cami trebe umbra
un oras: bucuresti
persoana publica: persoana nu ma intereseaza, dar suvita o fi pe ebay?
o persoana apropiata: in momentu asta sunt singurel pe pat, deci nada
un fel de mancare: mamaliga rece
un supererou: ionel din amintirile
un fenomen al naturii: un cocalar inteligent
o masina: dacia "lastun" 1100, sau trabant
un fruct: fructu pasiuni
o parte a corpului: parul de pe cur
un film: liceeanca nu stiu care face nu stiu ce cu nu stiu cine
un show tv: obituarul de la 5 pe pro tv
nul dau mai departe, sa va spalati pe cur cu leapsa voastra
o floare: floarea, vecina de pe deal
un anotimp: in africa e numai unu
o culoare: alb cu tenta de gainatz (dane si cu dacia ta)
un animal: gandacu de bucatarie
un obiect vestimentar: chilotu tanga
o piesa de mobilier: frigideru (gol)
o piesa muzicala: Trilogia Cacatului - Mihai Margineanu
un vers: unde miati ascuuuns paharuu? datimil sami beeeu amarul. vreau sa beau, sa maa simt bine pana nu, mai stiu ce e cu mine curgami vinu pe esofag in valuri sa nu mai am, probleme si necazuri
sau
paaass the marijuana, be grateful embrace today, paaass the marijuana any old kinda way
un peisaj: statia de metrou unirii, linia M1 pe la vreo 4-5 dupamiaza
un obiect: hartia de buda (cu adevarat indispensabila)
un instrument muzical: acordeonu (am ajuns pe metroul M1 amu is la Timpuri Noi)
un copac: cu frunze cami trebe umbra
un oras: bucuresti
persoana publica: persoana nu ma intereseaza, dar suvita o fi pe ebay?
o persoana apropiata: in momentu asta sunt singurel pe pat, deci nada
un fel de mancare: mamaliga rece
un supererou: ionel din amintirile
un fenomen al naturii: un cocalar inteligent
o masina: dacia "lastun" 1100, sau trabant
un fruct: fructu pasiuni
o parte a corpului: parul de pe cur
un film: liceeanca nu stiu care face nu stiu ce cu nu stiu cine
un show tv: obituarul de la 5 pe pro tv
nul dau mai departe, sa va spalati pe cur cu leapsa voastra
dorinte
sunt doua tragedii in viata. prima e sa nu primesti ce vrei iar a doua e sa primesti.
omul e o creatura continuu nesatisfacuta. fericirile noastre sunt rare si de scurta durata si intotdeauna cand se termina ne lasa un anumit gol in noi. ori in cazul in care nu se termina aplicam ideea ca mor ca o amintire fericita sau traiesc destul sa ajunga una nefericita. intrun film cu gnomi si blonde (elfi) zice ca in om se afla un gol, o avarie, o necesitate interminabila pentru...ceva. pentru nimic.
vrem totul, cand totul reprezinta nimic. cand zicem nu vreau nimic e doar pentru ca sunt prea multe si nu stim care. problema e alegerea.
oricand alegi ceva lasi ceva in spate. e nevoie de un baiat sa vada alegerea dar de un barbat sa o faca pe cea grea si dupa ce e facuta si batuta si calatorita calea tot exista regret. orice alegi sa faci intotdeauna vei simti la un moment dat sau altul regret. e inevitabil. nici nu se pune problema ca alegi ceva din cauza fricii, problema e ca fiecare alegere conduce la o pierdere. spunem ca ne dorim adevarul dar defapt cautam minciuna cea mai dulce. cand decizi sa minti regreti ca nai spus adevarul. cand spui adevarul regreti ca nai mintit, ca nai prelungit acea minciuna un pic. ca o petrecere pe la ora 3-4. deja totul a murit dar tu tot vrei ca ea sa continue cum a fost. in euforia alcoolului, impreauna cu toata lumea. dimineata regreti ca nai stat treaz, ca ai borat, ca nai vorbit cu x sau y s.a.m.d.
in general omul nu va fi niciodata fericit. scopul in viata nu pare sa eliminezi tristetea ci sa o tii cat mai la minimum. asta cere minciuna si toata lumea stie ca minciuna vine si te musca in cur ca un caine turbat. dar pentru asta poti lua injectii. pentru rationalizarile tale cand iti zici ca nu poti fi trist si ca poti evita nu. sti filmele care iti plac cel mai mult sunt alea cu sfarsituri fericite, care au avut putina tristete, ceva umor si scene romantice dar alea care te marcheaza un pic, te fac sa gandesti, te fac sa stai jos, sau sa te plimbi (eventual cu castile in urechi) cu gandul la tot felu de chestii sunt filmele care de la bun inceput sunt triste, cel mai des filmate putin mai prost, si la fel de bine cum incep se si termina. la fel si noi, momentele in care totu e bine nu ne invata nimic. momentele in care lucrurile continua zi de zi intrun tipar monoton si distructiv sunt cele din care se naste ceva. un gand...o miscare...o dorinta sau cel mai des o noua minciuna in care iti promiti ca vei face sati fie mai bine.
omul e o creatura continuu nesatisfacuta. fericirile noastre sunt rare si de scurta durata si intotdeauna cand se termina ne lasa un anumit gol in noi. ori in cazul in care nu se termina aplicam ideea ca mor ca o amintire fericita sau traiesc destul sa ajunga una nefericita. intrun film cu gnomi si blonde (elfi) zice ca in om se afla un gol, o avarie, o necesitate interminabila pentru...ceva. pentru nimic.
vrem totul, cand totul reprezinta nimic. cand zicem nu vreau nimic e doar pentru ca sunt prea multe si nu stim care. problema e alegerea.
oricand alegi ceva lasi ceva in spate. e nevoie de un baiat sa vada alegerea dar de un barbat sa o faca pe cea grea si dupa ce e facuta si batuta si calatorita calea tot exista regret. orice alegi sa faci intotdeauna vei simti la un moment dat sau altul regret. e inevitabil. nici nu se pune problema ca alegi ceva din cauza fricii, problema e ca fiecare alegere conduce la o pierdere. spunem ca ne dorim adevarul dar defapt cautam minciuna cea mai dulce. cand decizi sa minti regreti ca nai spus adevarul. cand spui adevarul regreti ca nai mintit, ca nai prelungit acea minciuna un pic. ca o petrecere pe la ora 3-4. deja totul a murit dar tu tot vrei ca ea sa continue cum a fost. in euforia alcoolului, impreauna cu toata lumea. dimineata regreti ca nai stat treaz, ca ai borat, ca nai vorbit cu x sau y s.a.m.d.
in general omul nu va fi niciodata fericit. scopul in viata nu pare sa eliminezi tristetea ci sa o tii cat mai la minimum. asta cere minciuna si toata lumea stie ca minciuna vine si te musca in cur ca un caine turbat. dar pentru asta poti lua injectii. pentru rationalizarile tale cand iti zici ca nu poti fi trist si ca poti evita nu. sti filmele care iti plac cel mai mult sunt alea cu sfarsituri fericite, care au avut putina tristete, ceva umor si scene romantice dar alea care te marcheaza un pic, te fac sa gandesti, te fac sa stai jos, sau sa te plimbi (eventual cu castile in urechi) cu gandul la tot felu de chestii sunt filmele care de la bun inceput sunt triste, cel mai des filmate putin mai prost, si la fel de bine cum incep se si termina. la fel si noi, momentele in care totu e bine nu ne invata nimic. momentele in care lucrurile continua zi de zi intrun tipar monoton si distructiv sunt cele din care se naste ceva. un gand...o miscare...o dorinta sau cel mai des o noua minciuna in care iti promiti ca vei face sati fie mai bine.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)