dorinte

sunt doua tragedii in viata. prima e sa nu primesti ce vrei iar a doua e sa primesti.

omul e o creatura continuu nesatisfacuta. fericirile noastre sunt rare si de scurta durata si intotdeauna cand se termina ne lasa un anumit gol in noi. ori in cazul in care nu se termina aplicam ideea ca mor ca o amintire fericita sau traiesc destul sa ajunga una nefericita. intrun film cu gnomi si blonde (elfi) zice ca in om se afla un gol, o avarie, o necesitate interminabila pentru...ceva. pentru nimic.
vrem totul, cand totul reprezinta nimic. cand zicem nu vreau nimic e doar pentru ca sunt prea multe si nu stim care. problema e alegerea.

oricand alegi ceva lasi ceva in spate. e nevoie de un baiat sa vada alegerea dar de un barbat sa o faca pe cea grea si dupa ce e facuta si batuta si calatorita calea tot exista regret. orice alegi sa faci intotdeauna vei simti la un moment dat sau altul regret. e inevitabil. nici nu se pune problema ca alegi ceva din cauza fricii, problema e ca fiecare alegere conduce la o pierdere. spunem ca ne dorim adevarul dar defapt cautam minciuna cea mai dulce. cand decizi sa minti regreti ca nai spus adevarul. cand spui adevarul regreti ca nai mintit, ca nai prelungit acea minciuna un pic. ca o petrecere pe la ora 3-4. deja totul a murit dar tu tot vrei ca ea sa continue cum a fost. in euforia alcoolului, impreauna cu toata lumea. dimineata regreti ca nai stat treaz, ca ai borat, ca nai vorbit cu x sau y s.a.m.d.

in general omul nu va fi niciodata fericit. scopul in viata nu pare sa eliminezi tristetea ci sa o tii cat mai la minimum. asta cere minciuna si toata lumea stie ca minciuna vine si te musca in cur ca un caine turbat. dar pentru asta poti lua injectii. pentru rationalizarile tale cand iti zici ca nu poti fi trist si ca poti evita nu. sti filmele care iti plac cel mai mult sunt alea cu sfarsituri fericite, care au avut putina tristete, ceva umor si scene romantice dar alea care te marcheaza un pic, te fac sa gandesti, te fac sa stai jos, sau sa te plimbi (eventual cu castile in urechi) cu gandul la tot felu de chestii sunt filmele care de la bun inceput sunt triste, cel mai des filmate putin mai prost, si la fel de bine cum incep se si termina. la fel si noi, momentele in care totu e bine nu ne invata nimic. momentele in care lucrurile continua zi de zi intrun tipar monoton si distructiv sunt cele din care se naste ceva. un gand...o miscare...o dorinta sau cel mai des o noua minciuna in care iti promiti ca vei face sati fie mai bine.